ma philosophie

Cît de bine este să ştiu că şi tu te îndoieşti, şi ai frici, şi insomnii, şi mai nou credinţe, şi cît de bine este să ne întindem monştrii pe măsuţă, lîngă sticlele verzi de bere şi pachetele de ţigări, măcar să-i privim în ochi, fără a-i alunga sau a le schimba hainele, sînt ai noştri şi de-acum încolo îi acceptăm, nu-i aşa?
Şi e şi mai bine să te ştiu încă acolo, om, pe care să mă bazez cînd vor veni din nou căderile, şi cu care să împart surprizele, şi cu care să-mi pun întrebări interminabile, de-mi ia două minute numai să înşir cuvintele şi să le pierd eu însămi sensul.
Dar cel mai bine e să putem fi la fel mereu.