Interpretãri

-Un kilogram de cireşe, vã rog.
-Cum sã nu, domnişoarã. Poftiţi o pungã şi alegeţi-vã.
-Mulţumesc.
-Sã ştiţi cã toate sunt foarte bune, roşii şi rotunde, vedeţi? Anul ãsta s-au fãcut multe.
-Da, vãd cã e plinã piaţa.
-Cireşe ca ale mele nu mai gãseşti . Nu’s nici prea dulci, nici prea necoapte. Uite, gustã una.
-Nu, mulţumesc, aştept pînã acasã.
-Haideţi domnişoarã, cã noi la ţarã le mîncãm direct din copac. Ei, vã plac?
-Da, sunt foarte gustoase.
-Tot la mine vã întoarceţi. Pãcat numai cã cireşele se duc repede. Cîteva sãptãmîni şi gata.
-Poftiţi banii. Vã mulţumesc.
-Sã trãiţi domnişoarã, vã mai aştept.

În gustul dulce-acrişor al cireşei din piaţã am regãsit:

-anii de liceu: un coş cu cireşe scãpat de o fatã într-o garã, o fatã pe nume Luli. Cînd a crescut a devenit Lorelei, ascunsã în cuvinte. În trenul pe care l'a luat din gara cu cireşe l'a întîlnit pe Sultanul de Argint, l'a salvat de el însuşi dar s'a pierdut pe ea.
-primul an de facultate: denumirea latineascã a cireşului este Cerasus avium, fam. Rosaceae.
-anul III : fructele si codiţele de cireş au acţiune diureticã, regãsindu-se în numeroase ceaiuri diuretice.
-anul IV: cireşele conţin antociani, compuşi naturali ce imprimã culoarea roşie şi acţiunea antioxidantã.

Zîmbesc. Mîine am sa mã întorc la doamna cu cireşe.