Fuziune

Apa de ploaie sapã şãnţuleţe în buricele degetelor. Unghiile sunt curate, albe, asemenea unor rufe abia spãlate.
Pe lentilele ochelarilor picãturile imprimã şiroaie discontinue, prin care pupila rãzbate cu greu.
Împrejur, mii de trupuri vibrante, abia ieşite din mare, uitã de ele şi de cei din jur, acordurile le aruncã undeva departe, în explozia unei stele sau foarte aproape de soare.
Pic. Pic. Pic. Repetitiv, cu viteza luminii, ameţitor, cîte poveşti ascunde un bob de ploaie?
Undeva lînga gambã epiderma se crapã, ploaia se absoarbe şi ajunge în circulaţie, sîngele se dilueazã, devine palid, în mine cîte poveşti pot încãpea?