Lui M. îi e frică de narcisele albe din vaza transparentă, mie îmi par morişti din acelea de hîrtie lucioasă, cu care ne jucam, în vînt, cînd eram mici. Par firave pe lujerele lor înalte şi subţiri, între degetele mele se adună ca un mănunchi de ochi cu irizaţii roşii şi galbene, colorîndu'mi amprentele şi lipindu'mi aripi de petale albe la întretăierea visului cu realitatea.
M. le zîmbeşte împăciuitoare, doar ea le'a ales din găleata verde de plastic.
marți, 13 aprilie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu