Eudora se trezeste duminicile tarziu, cu ochii carpiti de nesomn, cu toate astea nu are stare sa zaboveasca pentru o trezire ca la carte, cu intinderi lenese din membre, cascaturi lungi si lenevit inca jumatate de ora cu ochii pe pereti. Isi arde limba cu cafeaua vorbareata, rontaie un castravete, asculta sa ii explodeze sufletul Borodin, isi spala fata, urechile si dintii, isi taie unghiile ca la clasa intai. Ii e pofta de bere,dar bea apa multa si fumeaza ce i'a mai ramas din pachetul de cu seara.
O usoara anxietate o invaluie cand, din graba gesturilor matinale, nu ramane decat dara soarelui pe parchetul prafuit si notele zvarluge, iar ea, imobilizata, in acel fascicul de lumina si cantec, acela e momentul, aceea e ea, aceea e starea pe care nu o va mai sfasia nicicand cu simturile.
Eudora e ratacita, undeva intre minte si suflet.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu