miercuri, 25 noiembrie 2009

note muzicale în tonalităţi calde

Un soare atît de plin azi, din care să ne rupem cîte o bucată şi să o purtăm agăţată de fire împletite cu zîmbete. Sunt mică, între zeci de ochi, sute de degete, pantofi atît de diferiţi, grăbiţi sau statici, nasuri fremătînde sau ascunse, fuste şi pantaloni amabili sau nu chiar, genţi, poşete, sacoşe, ghiozdane, pete de cerneală pe'o sugativă ce absoarbe atît de rapid esenţa.
Se succede totul superficial, intersecţii şi semafoare, reguli şi abandonări, numai o clipă azi am surîs pentru lumina acestui noiembrie surprinzător, fragmentat în gri şi nuanţe sensibile de ruginiu şi galben de gutuie, din care să te înfrupţi abandonat în toate stările de care e sufletul în stare.
Mai devreme acasă, îmi regăsesc, cu drag şi prăfuite, obiceiurile. Bălăcire în spumă de migdale, ceai de marţipan, o carte cu limbaj tainic şi ameţitor. Nu e decît clipa de acum, senzaţia pe care aş vrea , de'aş putea, să o distil şi să o ţin la îndemînă pentru atît de certele viitoare momente din butoiul plin cu melancolie.
Îmi cer scuze, dragule noiembrie subestimat, te ştampilasem dinainte drept o lună fără mare potenţial, în care aveam să mă pierd, ca şi altă dată, în labirint fără limite, din ciment brut, turnat de oameni leneşi.
Îmi cer scuze, noiembrie dragă, nicio clipă nu m'am gîndit că în tine voi găsi momente perfecte de linişte, intacte asemenea unui pahar de cristal abia scos din cutia colorată, ciocnind vesel pentru viitor.
Din apă ies aburi, am să'i croşetez cu buricele încreţite ale degetelor, într'o poveste despre noiembrie, cristalizat atît de frumos.

5 comentarii:

mosu spunea...

asa toamna frumoasa n-a mai fost de foaaaarte mult timp; absolut superba; de fapt toamna nu a prea fost mai deloc in ultimii ani, doar cate o involburare pasagera de pasari
daca si oamenii ar fi la fel de frumosi...

zenobia spunea...

(pseudo)moşule, poate doar trebuie să ne uităm mai bine la oameni :) îţi doresc multe zile rupte dintr'o bucată de galben arămiu.

mosu spunea...

am iesit si azi si i-am privit pe oameni mai atent; tot toamna mi-a parut mai frumoasa… mult mai frumoasa
cred si oamenii sunt dar atat de inlauntru incat nu li se vede pe fata…. si nici pe maini, pe buze, pe pleoape…
ei trebuie dezghiocati din interiorul lor de lut……
multumesc pentru felia de soare :)

laura s. spunea...

noi am fost azi la plimbare pe plaja si am adunat atata soare incat luminam ca niste licurici :)

zenobia spunea...

Laura, ce frumos! :)