luni, 16 noiembrie 2009

rearanjare a dezordinii

Trotuarele sticleau, tălpile striveau pleduri de frunze in galben cărnos, ploaia cădea avalansa de pe marginea adincă a umbrelei, frigul era un cuţit cu lamă lungă si subţire, planind diafan asupra gindurilor ce dădeau tircoale simţurilor amorţite de dormitări continue si asteptări din ce in ce mai rare.
Acum e liniste si sub lumina de neon disectia e tremurindă, contururile calde si melancolice se imbracă in rinjete macabre, tusul se intinde peste mine asemenea aripilor unui liliac.
Imi e somn. Vreau o saltea albă, moale, o pijama cu baloane , o veioză cu lumină difuză si'un creion tocit cu care să'mi desenez alte timpuri.

4 comentarii:

delaskela spunea...

luciditate, cruzime, melancolie si vis

zenobia spunea...

şi oboseală, (semi)renunţare. dar cruzimea îmi place cel mai mult.

marta spunea...

mie dezordinea nu imi place deloc

zenobia spunea...

marta, ştiu asta!