luni, 28 decembrie 2009

Nu'i nevoie să'ţi faci griji, nimic nu mai are importanţă acum, la sfîrşit.
Dar nu'i decît un sfîrşit formal, pus pe'un calendar însemnat cu 31 Decembrie, trecînd spre 1 Ianuarie, un pseudoînceput, cu promisiuni pe care să le încălcăm şi reguli pe care să nu le respectăm.
Dar e o încercare, un motiv bun pentru toţi de a ne dezbrăca sufletul, de a'l săpuni bine cu alb şi a'l îmbrăca cu aşteptări, dorinţe şi doruri nedescrise în cuvinte.
Tot ce'am greşit, tot ce'am gîndit sau spus urît, toate gesturile ce'au jignit sau au rănit, se pot împacheta acum într'o casetă metalică, ferecată cu 2009.
Ne promitem nouă înşine şi celorlalţi, ridicînd pahare cu lichid ameţitor, că de'acum vom fi învăţat din paşii greşiţi, că vom fi mai buni, vom zîmbi cu adevărat, vom păstra mai mult timp pentru suflet şi ne va păsa mai mult de cei dragi.
Şi aşa se strîng, unele peste altele, liste cu rezoluţii de anul nou sau înşiruiri ce evocă punctele importante ale anului pe patul de moarte, sînt scrise tremurînd sau cu certitudine, tipărite, cu cerneală roşie sau mină de grafit; o dată spuse sau scrise sîntem eliberaţi de ele, încrederea ne creşte şi pasul devine sigur.
Le dăm drumul în aer, asemenea porumbeilor poştaşi, însă ideile noastre călătoare nu au destinatar, un cer schimbător pe care plutesc în derivă fapte trecute şi dorinţe viitoare. La noapte va ninge, cuvintele se vor înmuia, se vor alungi, contracta, se vor deforma, transformîndu'se în limbaj necunoscut, într'un final dizolvîndu'se în neant.
De ce nu le'am păstra, mai bine, în buzunarul drept al sufletului, unde să nu fie uitate şi nici amînate?

2 comentarii:

mosu spunea...

Pentru ca nu ne-ar sade bine cu ele acolo, ca o batista sifonata in buzunarul de la piept al unui sobru gentilom. Cel putin cu o parte din ele. Pe unele vrem sa le uitam si daca le putem sterge cum stergem cu coltul batistei o lacrima de sub pleoapa stanga de ce sa n-o facem. Pe altele vrem sa le amanam, sa facem loc intamplarilor luminoase si sa lasam de-o parte fotografiile innegurate in al caror contur ne straduim deznadajduit sa gasim albul. Si de ce nu ne-am promite ca vom invata din greseli, ca ne vom dezlega de firele ce ne tin tintuiti in dejurimprejur, vom privi totul de deasupra si vom judeca drept?! Sau cel putin ca ne vom stradui…..
Sarbatori Fericite Zenobia! Sa ai un an bun, cu multe bucurii pe care sa le poti descoperi si dezghioca din cochiliile lor rotunde…

zenobia spunea...

(pseudo)moşule, Zenobia are argumente să te contrazică, dar eu îţi dau dreptate. Cît despre anul ce vine, să te surprindă cu magie ascunsă în poveşti minunate!