luni, 7 septembrie 2009

În sfîrşit

Adormitoarea aromă a viselor ce mă pîndesc la colţ de chihlimbar îmi zbate pleoapele în aripi de fluture.
Străzile sunt oglinzi incerte în care umbrele tremură, unduindu'şi formele şi strănutînd zgomotos sub paşii anonimilor.
E vreme de înfofolit şi lenevit.
E vreme de înţepat în căsuţa verde a castanelor şi de dansat cu frunzele.
E vreme de umbrele în culori vii şi zîmbete din ceşti aburinde.
E vreme de stat la fereastră, numărînd fulgerele şi aşteptînd furtuna.
E vreme de ascultat muzică în surdină şi de citit alene.
E vreme de amintiri şi de aşteptări ascunse, de dorinţe spuse doar sîmburilor de fructe.
E vreme de mîini încălzite de alte mîini.
E toamnă, în sfîrşit.

4 comentarii:

Rareș spunea...

Da, în sfârşit! :)

zenobia spunea...

era timpul, nu?:)

Artemis spunea...

Da, in sfarsit... pacat ca mainile sunt incalzite azi de altcineva - si nu de cine ai vrea...

zenobia spunea...

Artemis, atunci nu'l lăsa să'ţi încălzească mîinile, dacă nu's mîinile pe care le vrei. pînă la momentul oportun ţi le va încălzi soarele blînd de toamnă:)