duminică, 18 octombrie 2009

jonglerii

În zilele în care plouă, arlechinul priveşte trist pe fereastră, multiplicînd picăturile de ploaie cu numărul orelor dintr'o zi lucrătoare, scăzînd în final banii pe care i'ar fi obţinut dacă ar fi putut profesa.
Azi pare că va şoma. Cînd s'a trezit şi tălpile au atins parchetul camerei în care stă cu chirie, un fior de gheaţă l'a străbătut pînă în creştet, împrăştiind ace ascuţite în tot corpul. Şi'a lipit palmele de geamul neprimitor, realitatea distorsionată a băltoacelor şi străzilor îmbrăcate în gri lucios descurajîndu'l peste măsură.
Pe arlechin îl cunoaşteţi cu siguranţă. E cel mereu zîmbitor, un zîmbet roşu şi mare, care pare să se dividă în mii de alte bucăţele, de ajuns pentru fiecare trecător. Se pudrează şi pielea feţei se face albă şi fină, asemenea făinei. Îşi pune o salopetă în carouri ce se întretaie şi se amestecă, culorile părînd să gonească nebune dupa ceva anume. Peruca e de culoarea ierbii, verde crud prins într'o rază de soare. Arlechinul face o groază de pozne, distrează copiii, jonglează cu portocale şi scoate de pe mînecă flori pentru domnişoare.
Nu este, din păcate, şi rezistent la apă. Ploaia îi şterge machiajul şi dizolvă zîmbetul, murdărind carourile şi verdele perucii. Ploaia spală masca, destăinuind un chip ce nu ştie să zîmbească de unul singur.
Pentru zilele următoare prognoza meteo prevede vreme rea, cu averse de ploaie şi temperaturi scăzute.
Arlechinul demascat oftează şi agaţă recuzita în cui.

4 comentarii:

mosu spunea...

atunci cand ploua arlechinul nu mai are cui sa zambeasca; si asta nu-i place; asa ca se aseaza pe banca de la marginea scenei, isi sumeteca picioarele, asa ca pe niste sosete lungi si umede, isi roluieste trupul precum un covor strans de pe batatorul de covoare, apoi isi indeasa usor capul intre umeri apasand incet dinspre crestet cum ai apasa palaria veche a bunicului ca s-o faci potrivita capului tau, pana cand nu mai ramane nimicnimic in afara decat un nas mare si rosu…
arlechinul e fericit, acum zambeste spre lumea dinauntru…..

zenobia spunea...

(pseudo)moşule, nu m'am gîndit că arlechinul ar putea avea o lume pe dinăuntru, ce idee năstruşnică ! :)

mosu spunea...

fiecare dintre noi avem o lume inauntru si una in afara... :)

zenobia spunea...

aşa e,dar arlechinul, mă gîndeam eu, le trăieşte pe amîndouă în afară..în funcţie de vreme:)