vineri, 1 octombrie 2010

din firul de ploaie ce-a cusut visarea

Din apa liniştită din balerinii în carouri au prins a mi se strecura, de-a lungul picioarelor, chiar spre vârful urechilor, friguri şi frisoane şi lacrimi îngheţate din cauza privirilor rănite de care mă ştiam responsabilă şi a celor goale pe care mă simţeam furioasă.
M-am învelit, să mă încălzesc, în semn de carte, frumos şi delicat decupat dintr-o cămaşă ce, nu chiar atât de demult, a îmbrăcat un trup, al lui Gellu Naum. Pe fiecare fâşie o mână a scris graţios şi caligrafic, cuvinte alese pesemne dintr-un cufăr cu nestemate, prea atârnau greu în timp ce-mi înfăşuram sufletul împrejurul bucăţii textile, iar el se simţea ca şi cum ar fi fost într-un muzeu al oamenilor frumoşi, cu voci din care ies prietenia şi dorul, închegate în cântec, poezie, spontaneitate, lumini şi fotografii aproape la fel de vii ca şi noi.
Tremurau mâinile noastre, ale celor ce au mângâiat măsuţa de copil pe care s-au sprijinit şi umbrelele, asemenea unor semne de întrebare, în timp ce am desfăşurat hârtia maronie sub care se pitiseră semnele. Apoi am tremurat cu totul, un cutremur al ţesuturilor.
Ne-am luat starea de soare furat şi-am împrăştiat câte puţin prin toate buzunarele hainelor, pentru ca atunci când vom fi triste să fie de ajuns să pipăim doar căptuşeala îmbrăcăminţii şi să se rotească caleidoscopul spre ziua cu semne.
Să plângi pentru că simţi că eşti om şi ţi-a fost dat să trăieşti un asemenea sentiment, scos din spaţiu, din timp, din real, din gri, să râzi că alt om s-a bucurat de iubire şi de viaţă şi-i simţi fericirea plimbându-se pe ecran, să zâmbeşti amar pentru că vinul ţi-a amorţit limba şi capul şi totul se afundă parcă, şi e bine.
Şi să taci, ştiind că lângă tine, foarte aproape, sunt cele ce simt la fel, şi ştim asta una despre cealaltă, cât de stranie e senzaţia că nu mai ai nevoie de cuvinte pentru a înţelege.

3 comentarii:

Unknown spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
verde ursuz spunea...

http://1.bp.blogspot.com/_Nmz2Z-Iq-mw/TBMYmf2ONII/AAAAAAAAA-0/8bgOF0SkXRE/s1600/aricii+mariti+miciti.jpg :) ca atunci cand eram mici.

zenobia spunea...

o vedere colorată pentru o dimineaţă ştearsă. da, ca atunci când eram mici:)