luni, 4 octombrie 2010

fever dream

Când te-a întrebat, ai spus „în colţuri”, cu toate că ştiai ce înseamnă asta. Şi tot ce eşti e în colţuri, de-asta pe trupul meu apar, când încerc să te îmbrăţişez, mici echimoze, cu forme bizare, de găluşcă, meduză, jeleu sau castor.
Într-o zi, o ştim de pe acum, voi uita şi vei uita şi tu să mă avertizezi, şi te voi lua în braţe cu totul, de mă voi învineţi toată şi va trebui să mă acopăr cu gheaţă şi să număr timpul în schimbarea culorilor pielii, de la vineţiu închis, la movaliu, la verde palid, la gălbui.
Când te-a întrebat, ai răspuns „gol”, te-au tentat complicaţiile din spatele simplităţii. De-asta trec prin tine când vreau să-ţi mângâi fruntea sau şira spinării, de-a lungul micilor gâlme atât de duios ondulate.
Am să uit într-o zi, şi-ai să fii lângă mine când voi atinge alţi obraji.
Când te-a întrebat, ai spus „monocromatic”, şi ne vezi pe toţi la fel, şterşi şi nivelaţi. De-asta mă priveşti ca pe o bucată de hârtie pe care nu s-a scris nimic, iar tu n-ai la îndemână nici stilou, nici pensulă, nici măcar un ciot de cărbune.
Într-o zi ochii mei nu-ti vor mai arăta sufletul.
Când m-a întrebat, am răspuns „el”, desi pe fişa de prezentare scria cu litere mari: „în colţuri”, „gol” şi „monocromatic”.

Niciun comentariu: