track 9 - nor

Se aude din plămâni muzica bolborosind, aceleaşi sunete de maşină de tocat pe care le-ai implantat în mine doar zâmbind şi privind lanurile înalte, trăgând cu ochiul printre zăbrele la lumina ce îţi devine din ce în ce mai neştiută, ca atunci când priveşti un punct pe mare, şi nu ştii dacă e o barcă sau doar un bocanc. Are să se întâmple ceva în curând, se vor cutremura din temelii toate zidurile, şi asta numai pentru a le conştientiza prezenţa, prea ne-am obişnuit să respirăm prefăcut curat în timp ce păsările ciripesc doar în amintiri, iar demonii muncesc neostenit, doar o dată la trei zile bate clopotul pentru un minut de pauză şi se aprind lumânări pe muzica ce roade un pic din suflet şi se scurge alene, iar toporul nu face niciun zgomot când retează frânghia, iar zilele sunt ritmice deja. e dimineaţa, apoi prânzul, apoi seara, poate doar noaptea să mai respiri un pic, cu tot cu vocile ce-ţi strigă şi te cheamă, iar în curând ai să le simţi mâinile cum trag de haine, nu vei şti drumul şi totuşi vei porni pe el.
Se trezesc păpuşile din somnul lor de plastic şi veghează derularea filmului, sunetele se accentuează şi presiunea creşte , vor pocni vitrinele bibliotecii, precum şi farfuriile păstrate pentru sărbători, iar ţevile cu apă vor împroşca restul, iminente vor deveni cuvintele ce completează muzica.
Tu mi-ai dat toate astea, în noaptea jocului, când până şi minciuna era joc şi nicio regulă nu mai era, deci.Ochii tăi erau goi, am căutat cu degetele, dar s-au afundat în negrul aspru al câmpului devenit mărăcinos. E muzica pe care calc şi notele au şerpi cu clopoţei ce macină şi susură, şi totul se desfăşoară într-o biluţă de sticlă în care cineva priveşte rânjind.
Întâmplătoare sunt mesajele pe care le tot mestec, tu nu te-ai gândit la nimic când ai ales ritmurile astea, ca şi acum, când nu te întrebi nimic despre nimic, şi eu mă întreb dacă nu cumva e mai bine acolo, la tine.